Un material informativ realizat de dr. Lidia Șiuinea, medic primar psihiatrie în cadrul Secției Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu
,,Nimeni nu poate fi pregătit pentru primirea veștii unui diagnostic de cancer mamar. Acest diagnostic aduce cu sine o mulțime de emoții și trăiri care pot influența semnificativ atât imaginea, cât și stima de sine a femeilor. Adesea, femeile aflate în fața unui astfel de diagnostic trec de la negare la furie, se simt copleșite de situație. Tipul de personalitate al fiecărei paciente, cât și capacitatea fiecăreia de a face față problemelor determină nivelul de suferință psihică. Aici intervine medicul psihiatru.
Cele mai vechi informații referitoare la cancerul de sân datează din anul 1600 î.Hr., ,în vechiul Egipt când într-un papirus cu o lungime de 4,68 m se descriu 48 cazuri chirurgicale dintre care cel puţin 8 erau tumori de sân.
Cancerul de glandă mamară este o boală complexă și traumatizantă, fiind cea mai frecventă tumoră întâlnită la femei și a doua cauză de deces prin tumori după cancerul pulmonar.
Peste 58% dintre pacientele cu cancer de sân prezintă la un moment dat pe parcursul evoluției bolii probleme psihologice/psihiatrice.
Influențele psihologice postchirurgicale sunt de o importanță covârșitoare în relație cu stima de sine, feminitatea, sexualitatea, capacitatea de reproducere. Înțelegerea conflictelor psihologice și a simptomelor psihiatrice ale pacienților cu cancer, precum și planificarea și personalizarea intervențiilor psihologice joacă un rol extrem de important în succesul terapiei oncologice.
Intervenția psihiatrului este importantă pentru reducerea anxietății pacientei la nivele controlabile, a depresiei, a insomniei. Tot psihiatrul este cel care încurajează femeia să poarte o discuție cu partenerul, tocmai cu scopul de a risipi angoasele acestuia.
Femeile cu afecțiuni psihiatrice înregistrează o incidență de 3,5 ori mai mare pentru cancerul de sân în comparație cu femeile care suferă de o altă patologie, și de 9,5 ori mai mare în comparație cu populația feminină în general.
Dintre diagnosticele psihiatrice cel mai frecvent este cel de tulburare de adaptare (34%), urmat de delirium (17%) și depresie majoră (14%).
Este bine cunoscută relația dintre statusul fizic și psihologic, iar medicul trebuie să se informeze despre temerile și anxietățile femeii în legătură cu impactul pe care îl are tratamentul asupra corpului său, asupra imaginii de sine. Este importantă pregătirea și încurajarea pacientei să-și privească cicatricea postoperatorie.
Pentru unele dintre pacientele cu cancer de sân căderea părului este cel mai stresant efect secundar al tratamentului chimioterapic. O atenuare a trăirilor emoționale negative se obține prin utilizarea unor înlocuitori cum sunt purtarea unui turban, a unei palarii sau a unei peruci.
De mare importanță este ajutorul oferit de psiholog, psihiatru specializat în a acorda suport, în a trata anxietatea, depresia și a îmbunătăți adaptarea la durere. De ameliorarea calității vieții se ocupă asistentul social, specializat în acordarea de asistență socială și financiară, dieteticianul, terapeutul ocupațional, fizioterapeutul specializat în managementul durerii. Aceștia toți reprezintă echipa terapeutică implicată în acordarea îngrijirilor complexe ale unei paciente cu cancer la sân”
Material realizate de dr. Lidia Șiuinea, medic primar psihiatrie în cadrul Secției Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu
