ZIUA OLTENIEI

0
50

Ziua Olteniei este una din sărbătorile publice ale României care atestă mandria de a fi oltean și este celebrată la fiecare an la data de 21 martie.

Data comemorează intrarea în București a revoluționarului Tudor Vladimirescu în fruntea armatei sale de panduri olteni. Tudor începuse revoluția de la 1821 în Oltenia, în 4 februarie 1821, prin proclamația de la Padeș.

La 21 martie 1821 oastea de revoluționari și panduri condusă de Tudor a intrat în București. Sărbătoarea a fost promulgată la 13 aprilie 2017 prin Legea nr.65/2017 și publicată în „Monitorul Oficial”, în aceeași zi.

Centrul universului oltenesc este Craiova-Bania. Atestarea sa are peste 500 de ani.

În anul 1394, a avut loc Bătălia de la Rovine, în care Mircea cel Bătrân l-a învins pe Baiazid Fulgerul, intr-un mod copleșitor. Iar în anul 1450, în urma demersurilor boierilor Craioveşti, a luat naștere Marea Bănie a Craiovei, care a devenit a doua formă administrativă, ca importanţă, în Ţara Românească, după domnie.

Sub acest nume, așezarea Craiovei apare, pentru prima dată, în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I, apoi, la 1 iunie 1475, într-un act – hrisov al domnului Ţării Româneşti, Laiotă Basarab.

Acum ceva timp, CRISTI NEDELCU a publicat în primul Mic Dicționar de termeni oltenești , câteva cuvinte culese de pe meleagurile Olteniei ar reacțiile au fost neașteptate. Mulți dintre cititori s-au grăbit să îi trimită cuvinte pe care le știau, în general, din copilăria petrecută la bunici. În plus, în călătoriile ei, soția sa a cules astfel de regionalisme, astfel încât, s-a strâns destul material pentru un nou episod al dicționarului

IIată câteva dintre ele:

Boborodiță – masă care se face după nașterea unui copil (Băilești)
Bleojandarm – albastru ultramarin (Dăbuleni)
Clapie – grămadă de oameni, adunați laolaltă (Gorj)
Crinăriu – de culoarea crinului (Drănic)
Coțoină – femeie rea, bârfitoare (Plenița)
Hălan – cu 2 ani în urmă (Dolj)
Hudă – uliță, străduță mică (Gorj)
Mur – roșu brun, cărămiziu (Dăbuleni)
Nărânzat – roșu (Dăbuleni)
Pembiu – roz aprins (Dăbuleni)
Pîci, pîce – nespălat(ă) (Gorj). Expresie: Miroși a pîci
Raină – cratiță (Mehedinți, dar și Dolj, mai exact in zona Risipiți – Unirea)
Sablu – ocru galben deschis (Dăbuleni)
Suliga (a te) – a te sui, a urca
Sulfeniu – culoare asemănătoare cu fucsia (Drănic)
Țoghie – săgeată
Zgăbîrdă – urdori la ochi
Zgrume – frimituri

Cei care au propus prima dată sărbătoarea au fost un grup de 27 de deputați și senatori aparținând diferitelor partide politice românești.

Mai mult ca oriunde în Oltenia, arta meșteșugului ,,olărit ” se păstrează și astăzi. Roata olarului nu piere.

Agnana Belciu şi Bruno Valerian Ion sunt doi meşteri populari din Horezu care işi aşteaptā clienții cu ceramică oltenească de unde nu lipsesc Cocoşul de Horezu, Peştii , Pomul Vieții, simboluri creştine dragi românilor.
Și ca ei…sunt mulți!

Meșteri olari are și Mehedințiul și Gorjul și Doljul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here