Din motive pe care poate doar experții vor ști să ni le deslușească, a crăpat și e fisura destul de adâncă pe Dealul Busuioci un deal care leagă comuna Hurezani de comuna Stejari, în județul Gorj.
Bagi mână până la cot dacă te ține curajul în pământul crăpat fie de secetă, fie de la seisme, fie de la săpăturile făcute cu ani în urmă pentru gazoductul BRUA.
Să nu uităm că aici s-a lucrat mult deși românii sunt supărați și în ziua de astăzi că guvernanții de la putere au dat verde vestului pentru extragerea de gaze unde se cunoaște încă de pe vremea lui Ceaușescu că aici era REZERVA DE GAZE NATURALE, STRATEGICĂ A STATULUI ROMÂN. CEAUȘESCU nu umblase încă la ea! O ținea pentru statul român în eventuala situație a unei crize economice. S-a lucrat mult aici în pandemie. Atunci, cu puțin înainte de demararea lucrărilor s-a asfaltat și dealul. Că până atunci era doar un drum bătătorit care îl traversa. O dată demarate lucrările pentru gazoduct era normal și firesc să se asfalteze dealul Busuioci. Păi cum ar fi putut urca mașinile de mare tonaj? Ar fi fost complicat.
479 km de conductă BRUA traversează 10 judeţe și 18.000 de proprietăți. Traversează și Gorjul nostru.
Conform publicației ADEVĂRUL, ( august 2017) și redau aici articolul de la vremea respectivă, ,,Ministerul Energiei a elaborat şi supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre pentru aprobarea listei terenurilor agricole situate în extravilan, pentru proiectul de interes comun în domeniul gazelor naturale ,,Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria”.
În anexă sunt menţionate 17.651 de imobile, în suprafaţă totală de peste 11 milioane de metri pătraţi, ce urmează a fi expropriate, operaţiune ale cărei costuri nu sunt însă menţionate în proiectul de hotărâre.
În ce priveşte traseul conductei, aceasta va traversa teritoriul judeţelor Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş.
În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, lăţimea culoarului de lucru pentru montajul conductei este de 21 m în terenuri agricole, păşune, fâneţe şi terenuri neproductive, iar pentru zonele de vii, livezi, păduri, culoarul de lucru este de 14 m.
De-a lungul traseului, pe cele 10 judeţe, conducta de transport gaze traversează următoarele tipuri de terenuri: arabil, păşuni curate, păşuni cu pomi, păşuni cu tufărişuri şi mărăcinişuri, păşuni împădurite, pajişti cultivate, vie, vii hibride, vii nobile, livezi clasice, pepiniere pomicole, livadă intensivă, livadă arbuşti fructiferi, fâneţe curate, fâneaţă cu tufărişuri şi mărăcinişuri, fâneaţă cu pomi, fâneaţă împădurită, grădină, grădini de legume, alte terenuri, drumuri, căi ferate, ape curgătoare, canale, neproductive, nisipuri zburătoare, mocirle şi smârcuri, sărături cu crustă, pădure, tufărişuri şi mărăcinişuri, curţi şi construcţii, cimitire.”
Este un articol al publicației ADEVĂRUL care aducea la acea vreme, la cunostință cititorilor intențiile statului român.
Timpul a trecut, lucrarea s-a făcut, iar liniștea s-a lăsat peste subiect și peste gândurile românilor. BUSUIOCI este un deal frumos. Atat de frumos că merită măcar o dată să îl traversezi să te bucuri în urcușul tău de pădurea de foioase, apoi una scurta de conifere, apoi de fâneața și pajiștea cu flori de câmp.
Acum sunt flori de sânziene care te învăluie într-un galben atât de intens care îți aduce o lumină pe chip.
Culegând flori mi-a atras atenția pământul separat parcă în 2 falii, încât am facut un pas în spate. Gândul m-a dus la cutremurele ce ne-au tot zgâlțâit, apoi la seceta pe care ne-au oferit-o temperaturile de aproape 40 de grade la sol, ca mai apoi să mă întreb serios dacă nu cumva lucrările de atunci au deranjat dealul.
Nu am avut cele necesare la mine sa fac măsurători măcar așa de curiozitate dar o palmă mi-a intrat lejer și s-ar mai fi dus în adâncime.
Eu vreau să cred că după ce se fac lucrări de asemenea amploare există interes de verificări sistematice pentru o conservare în bună condiție a Dealului de care se bucură întreaga Oltenie.
E un semnal de alarmă pentru cei care în studiile lor pedologice pot aduce argumente pentru astfel de întâmplări. E un arsenal întreg de factori de răspundere și decizie care se pot mobiliza pentru a face o inspecție în zonă. Știți cum se zice: PAZA BUNĂ TRECE PRIMEJDIA REA!
