Ideea de „facultate inutilă” este relativă, deoarece utilitatea unei specializări depinde de interesele personale, piața muncii și oportunitățile individuale. Totuși, în România, există facultăți care sunt adesea criticate pentru că nu oferă absolvenților suficiente oportunități de angajare sau pentru că programa lor este învechită.
Exemple de facultăți considerate mai puțin utile în România:
- Facultăți cu programe supraîncărcate de teorie – cum ar fi multe specializări din domeniul umanist (ex. Istorie, Filosofie, Litere), care nu pregătesc direct pentru un job specific. Absolvenții trebuie să se reorienteze spre alte domenii sau să urmeze studii suplimentare.
- Științe politice și relații internaționale – un domeniu interesant, dar cu puține oportunități de angajare, mai ales fără conexiuni sau studii suplimentare.
- Management și administrație publică – multe dintre aceste programe oferă cunoștințe generale, dar fără abilități tehnice clare, ceea ce face dificilă găsirea unui job bine plătit.
- Jurnalism și comunicare – în era digitală, piața media este suprasaturată, iar locurile de muncă bine plătite sunt puține.
- Facultăți din domeniul artelor – dacă nu ai talent și o strategie clară pentru a face bani din artă, poți avea dificultăți în a te întreține după absolvire.
- Turism și servicii hoteliere – multe dintre locurile de muncă din acest domeniu nu necesită neapărat studii superioare.
Ce le face „inutile” pentru unii?
- Lipsa unei cereri mari pe piața muncii.
- Salarizarea mică în domeniul respectiv.
- Lipsa de practică și pregătirea neadaptată la realitățile economice.
Totuși, orice facultate poate fi utilă dacă este completată de experiență practică, networking și o strategie clară de carieră.
