Săptămâna Luminată este prima săptămână după Paște în calendarul ortodox și este considerată o perioadă de mare bucurie spirituală, în care se sărbătorește Învierea lui Hristos. Ea începe cu Lunea Paștelui și se încheie cu Duminica Tomii.
Caracteristici principale ale Săptămânii Luminate:
Porțile cerului sunt deschise: Se spune că în această săptămână porțile Raiului sunt larg deschise pentru rugăciunile credincioșilor.
Nu se postește: În toată săptămâna este dezlegare la toate mâncărurile, inclusiv miercurea și vinerea, care în mod normal sunt zile de post.
Se cântă „Hristos a înviat” în locul altor rugăciuni, și se menține o atmosferă liturgică de sărbătoare în toate slujbele.
Ușile Sfântului Altar rămân deschise toată săptămâna, simbolizând ușa deschisă a Raiului În Oltenia, Săptămâna Luminată este marcată de o combinație frumoasă între tradițiile religioase și cele populare, unele dintre ele păstrate din vechime cu sfințenie. Iată câteva tradiții specifice zonei:
- Joaca cu ouă roșii
În prima parte a săptămânii, mai ales în a doua zi de Paște, copiii și chiar adulții se întrec în „ciocnitul ouălor”. Se spune că cine păstrează oul întreg cât mai mult timp, va avea noroc și sănătate tot anul.
- Obiceiul „udatului” (stropitul)
Și în unele sate din Oltenia (mai ales cele apropiate de influențe ardelenești), băieții merg să ude fetele cu apă sau parfum, simbolizând renașterea și curățarea sufletului. În schimb, fetele le oferă ouă roșii sau prăjituri.
- Masă mare cu familia extinsă
În Săptămâna Luminată, familiile se adună din nou la masă, mai ales de Lunea Albă sau în Joia Luminată. E prilej de revedere, veselie, iar masa include ouă roșii, miel, cozonaci și vin.
- Pomenirea morților
În Joia Luminată, în mai multe sate oltenești, oamenii merg la cimitir cu ouă roșii și cozonac, pentru a pomeni morții „cu lumină”, adică în perioada de după Înviere. Se spune că sufletele celor adormiți se bucură de Paște împreună cu cei vii.
- Jocul satului și hora de Paște
În unele sate, după slujbă sau după masă, tinerii ies „la joc” în mijlocul satului. Se formează hore mari, acompaniate de lăutari sau tarafuri. Acest obicei este văzut ca un semn de bucurie și unitate în comunitate.
Săptămâna Luminată este perioada de șapte zile care începe în Duminica Paștelui și se încheie în Duminica Tomii. Este considerată una dintre cele mai importante și festive perioade din calendarul ortodox. Iată câteva dintre cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri din această săptămână:
- Ușile împărătești deschise
În biserici, ușile împărătești ale altarului rămân deschise toată săptămâna, simbolizând deschiderea Raiului prin Învierea lui Hristos.
- Nu se țin posturi
Toată săptămâna este una de bucurie, iar postul este interzis. Chiar și miercurea și vinerea, care de obicei sunt zile de post, sunt dezlegate la carne, ouă și lactate.
- Salutul pascal
Credincioșii se salută cu „Hristos a înviat!” și răspund „Adevărat a înviat!”, în locul obișnuitului „Bună ziua”.
- Stropitul sau udatul
În unele zone (mai ales în Transilvania), băieții merg în a doua zi de Paște să stropească fetele cu parfum, simbolizând purificarea și belșugul.
- Vizitarea rudelor și oferirea de ouă roșii
Este o perioadă în care familiile se vizitează reciproc, ducând cu ei ouă roșii, cozonac și alte bucate tradiționale.
- Lunea Albă
A doua zi de Paște, cunoscută și ca Lunea Albă, este marcată prin diverse obiceiuri în zonele rurale, unele legate de pomenirea morților, dar într-un spirit pascal.
- Slujbe speciale
În fiecare zi a Săptămânii Luminate se țin slujbe în biserici, cu cântări pascale și clopotele trase în semn de bucurie.
- Paștele Blajinilor – pomenirea morților
În Duminica Tomii, ziua care încheie Săptămâna Luminată, oltenii merg la cimitir cu mâncare, ouă roșii, cozonaci și vin pentru a face pomenirea morților. Se spune că în această zi și „blajinii” (sufletele celor drepți) primesc vestea Învierii.
Mesele sunt întinse chiar printre morminte, oamenii stau de vorbă, se roagă, aprind lumânări și împart bucate „de sufletul celor plecați”.
- Împărțirea de pachete
Gospodinele pregătesc pachete cu mâncare (ouă roșii, cozonac, friptură, vin) care se dau de pomană săracilor sau vecinilor, în amintirea celor adormiți.
- Socializare și comunitate
După slujba de dimineață și pomenirea din cimitir, multe familii continuă ziua la iarbă verde sau acasă, împreună cu rudele și prietenii. Se păstrează un aer festiv, dar mai liniștit decât în prima zi de Paște.
Credințe populare
Se zice că dacă plouă în Duminica Tomii, anul va fi bogat.
În unele sate, oamenii nu muncesc nimic în această zi – e considerată „sfântă” și menită doar pentru rugăciune și comuniune cu cei plecați.
