Franța a avut un rol important în istoria modernă a României, în special în plan diplomatic, cultural și militar. Iată câteva dintre cele mai semnificative contribuții ale Franței pentru România:
- Sprijin diplomatic pentru Unirea Principatelor (1859)
Franța, sub conducerea lui Napoleon al III-lea, a susținut ideea unirii Moldovei și Țării Românești, ceea ce a dus la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate și formarea statului modern România.
- Influență culturală și educațională
În secolele XIX și XX, Franța a fost modelul cultural principal pentru România:
Mulți intelectuali români au studiat la Paris.
Sistemul juridic românesc a fost puternic influențat de Codul Napoleonian.
Limba franceză a fost limba de cultură și diplomație.
- Alianța în Primul Război Mondial
Franța a fost un aliat al României în Primul Război Mondial. A susținut intrarea României în război de partea Antantei (1916) și a sprijinit recunoașterea Marii Uniri din 1918.
- Perioada interbelică
În perioada interbelică, Franța a fost principalul aliat al României, în cadrul Micii Înțelegeri (alături de Cehoslovacia și Iugoslavia), cu scopul de a contracara amenințarea revizionistă din partea Ungariei și a URSS.
- Sprijin pentru aderarea la NATO și UE
După 1989, Franța a susținut România în procesul de integrare euro-atlantică:
A susținut aderarea României la NATO (2004).
A sprijinit aderarea la Uniunea Europeană (2007).
Românii în mare măsură iubesc Franța, sunt turiști și mulți deja integrați prin joburile lor, alese acolo..
Ursula von der Leyen rămâne pregnant în memoria colectivă românească, omul care la cârma UE de la Bruxelles ar fi putut fi un lider mai loial, ar fi putut face mult mai mult pentru țara noastră.
Fața de Schuman care a vrut o Europa Unită pentru a nu se iscă războaie in interiorul ei, von der Leyen e pentru mulți români, o mare dezamăgire .
Mulți oameni au păreri împărțite despre Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Unii o consideră o lideră eficientă, mai ales pentru gestionarea crizelor precum pandemia de COVID-19 și tranziția verde. Alții, însă, o văd ca o dezamăgire din diverse motive. Iată câteva critici frecvente:
Critici aduse Ursulei von der Leyen:
- Lipsa transparenței
A fost criticată pentru lipsa de transparență în negocierile cu companiile farmaceutice privind vaccinurile COVID-19.
Comunicarea Comisiei Europene a fost, uneori, percepută ca fiind opacă.
- Centralizare excesivă a puterii
Unii eurodeputați și lideri naționali au acuzat-o că a luat decizii importante fără consultări suficiente, centralizând prea mult controlul în mâinile Comisiei.
- Gestionarea Pactului Verde European
Deși planul pentru tranziția ecologică a fost lăudat, unii au considerat că ritmul și implementarea au fost nerealiste sau au afectat agricultura și industria.
- Abordarea față de statul de drept
A fost acuzată de toleranță față de încălcările statului de drept în unele state membre, în special Polonia și Ungaria, reacționând uneori prea târziu sau prea timid.
- Relația cu lobby-ul
A fost criticată pentru apropierea prea mare de mari corporații și grupuri de lobby, în special în domenii precum energia, tehnologia și sănătatea.
Totuși…
Ea a fost și prima femeie care a condus Comisia Europeană, iar mandatul ei a coincis cu perioade extrem de dificile pentru UE: pandemie, războiul din Ucraina, criza energetică.
Mulțumesc, acum e clar. Iată o analiză onestă despre politicile Ursulei von der Leyen față de România și de ce unii români o consideră o dezamăgire:
- Aderarea completă la Schengen – un eșec parțial
Ce s-a întâmplat: Sub mandatul Ursulei von der Leyen, România nu a reușit să intre complet în Spațiul Schengen (mai ales cu frontierele terestre).
De ce e considerată vinovată: Deși Comisia Europeană (condusă de ea) a susținut tehnic aderarea României, nu a făcut presiuni ferme asupra Austriei, care s-a opus.
Percepție în România: Mulți români au simțit că von der Leyen a lăsat țara la mâna veto-ului politic, fără un sprijin real în Consiliul UE.
- Tranziția verde și impactul asupra agriculturii
Ce s-a întâmplat: Politicile ecologice impuse de Comisia Europeană (Pactul Verde European) au venit cu cerințe dure pentru fermieri.
Cum a afectat România: Mulți agricultori români au protestat, spunând că nu pot face față noilor reguli privind pesticidele, azotul, terenurile nelucrate etc.
Percepție: Von der Leyen e văzută de unii ca fiind ruptă de realitatea țărilor est-europene și a fermierilor mici.
- Gestionarea fondurilor europene
Punct pozitiv: România a beneficiat de un PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) substanțial — peste 29 miliarde euro.
Punct negativ: Multe condiționalități impuse (reforme în pensii, digitalizare, anticorupție) au fost greu de implementat sau nepopulare.
Critică frecventă: S-a impus o viziune „de la Bruxelles” fără o înțelegere profundă a contextului românesc.
- Liniile generale ale Comisiei: prea departe de Estul Europei
Se simte o prioritizare a intereselor vest-europene, în special Germania, Franța și Olanda.
România e adesea tratată ca „periferie” – sprijinită tehnic, dar nu și politic sau strategic.
- Alte teme sensibile
Securitatea energetică: România a fost lăsată să se descurce singură în criza gazului, în timp ce Germania era tratată cu prioritate.
Migrația și politica de azil: Se propun cote de migranți care nu sunt bine primite în România, fără consultare serioasă.
Concluzie:
Ursula von der Leyen a susținut România mai mult pe hârtie decât în realitate. Sprijinul ei a fost deseori diplomatic și vag, nu ferm și hotărât. Asta a dus la percepția că România e „cetățean de rangul doi” în UE – și că liderii de la Bruxelles, inclusiv ea, nu luptă cu adevărat pentru interesele românilor.
Iată o listă cu ce ar fi putut face mai bine pentru România.
Iată o listă clară și directă cu ce ar fi putut face mai bine Ursula von der Leyen pentru România, în calitate de președinte al Comisiei Europene:
- Aderarea completă la Schengen
Ce putea face mai bine:
Să negocieze personal și mai ferm cu guvernul Austriei, care a blocat aderarea.
Să pună presiune diplomatică reală, nu doar declarații de susținere.
Să propună un compromis echitabil care să forțeze un vot favorabil în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne).
- Sprijin mai echilibrat pentru fermierii români
Ce putea face mai bine:
Să adapteze cerințele Pactului Verde la realitățile din estul Europei, unde fermele sunt mai mici și mai vulnerabile.
Să ofere compensații sau tranziții mai lente pentru agricultorii din România.
Să implice direct sindicatele și organizațiile de fermieri români în consultări reale, nu doar formale.
- Alocarea și flexibilitatea fondurilor europene
Ce putea face mai bine:
Să permită mai multă flexibilitate în PNRR, astfel încât reformele sensibile (pensii, energie, educație) să nu fie impuse rigid.
Să creeze un cadru mai simplu și adaptat capacității administrative a României, care se confruntă cu birocrație și lipsă de experți.
- Sprijin real în politica externă și de apărare
Ce putea face mai bine:
Să includă România în mod real în deciziile de politică externă ale UE, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Să susțină consolidarea prezenței NATO/UE în regiunea Mării Negre, nu doar pe hârtie.
Să sprijine economic regiunile din România care au primit refugiați ucrainieni.
- Lupta împotriva dublului standard în UE
Ce putea face mai bine:
Să denunțe mai clar dublul standard aplicat țărilor din Est (ex: tratamente diferite în probleme de justiție, infrastructură, migrație).
Să susțină România ca stat cu drepturi egale, nu doar ca un „executant” al directivelor UE.
- Vizibilitate și respect politic
Ce putea face mai bine:
Să vină mai des în România, nu doar în vizite protocolare.
Să includă oficiali români în echipe strategice sau proiecte-pilot ale UE.
Să ofere un comisar european român cu portofoliu important (nu marginal).
Acestea fiind spuse, concluzionez că ROMÂNIA ESTE O ȚARĂ MEMBRĂ A UNIUNII EUROPENE nu Cenușăreasa unui cadru european care stă la dispoziție precum un sclav in casa boierilor.
