Sfântul Mare Mucenic Mina este unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Bisericii Ortodoxe, cunoscut ca ocrotitorul celor păgubiți — al celor care au suferit nedreptăți, au pierdut ceva sau au fost înșelați.
Viața Sfântului Mina
Sfântul Mina a trăit în Egipt, în secolul al III-lea.
A fost ofițer în armata romană, în timpul împăratului Dioclețian.
Când au început persecuțiile împotriva creștinilor, a renunțat la funcția militară și s-a retras în pustie, trăind în rugăciune și post.
După un timp, s-a arătat public în cetatea Cotuanis, mărturisind credința în Hristos.
A fost arestat, torturat și decapitat pentru credința sa, în jurul anului 296.
Sfintele Moaște și minunile
Trupul său a fost luat de creștini și îngropat aproape de locul unde a fost martirizat.
Mai târziu, în pustia de lângă Alexandria, s-a ridicat o mare mănăstire în cinstea lui — Sfântul Mina din Egipt (Mar Mina) — care a devenit un important centru de pelerinaj în vechime.
Sfântul Mina este cunoscut pentru mulțimea de minuni, în special pentru ajutorul dat celor nedreptățiți, păgubiți sau celor care caută un lucru pierdut.
Ocrotitor și ajutător
Sfântul Mina este considerat:
Apărătorul celor păgubiți sau furați,
Sprijin al celor nedreptățiți,
Ajutător al celor care caută dreptate,
Grabnic ajutător în necazuri.
Mulți oameni spun că, atunci când se roagă cu credință Sfântului Mina, își recuperează bunurile pierdute sau li se face dreptate.
Praznicul
Sfântul Mare Mucenic Mina este prăznuit în fiecare an la 11 noiembrie.
POVESTE DIN BĂTRÂNI
11- NOIEMBRIE- SĂRBĂTOAREA TÂLHARILOR !!!
Astăzi aproape uitată, Sărbătoarea Tâlharilor din 11 noiembrie era ținută până aproape de jumătatea secolului trecut atât de hoți cât și de cei prădați. S-a suprapus peste cea a Sfântului Mina din calendarul ortodox, așa că păgubiții se rugau lui pentru aflarea răufăcătorilor.
Femeile mergeau la biserică și lipeau de sfeșnice lumânări întoarse, ca să li se întoarcă acasă lucrurile furate. Același lucru îl făceau și fetele, însă cu un alt scop și anume pentru a întoarce spre ele inima flăcăilor de care erau îndrăgostite. Deși pare paradoxal, tot Sfântului Mina se rugau și hoții ca să nu fie prinși la furat……
Și dacă tot vorbim despre o zi a hoților în calendarul popular, să nu uităm de furturile „ritualice”, cum ar fi furatul miresei, furatul busuiocului de la popă pentru a-l pune sub pernă sau sub prag, furatul legăturilor de la mort, bune la farmece și la vrăji……
Cât despre hoție, aceasta era considerată o boală în comunitatea tradițională: „Tâlhar. E o boală a unor oameni, care nu-s sătui și nu-ș liniștiți până ce nu fură ceva ori de unde și de la oricine.
El, când intră într-o casă, umblă cu ochii numai după furat și, după ce a ochit ceva, caută toate chipurile să puie mâna și să șterpelească”.
Sursa : George Bujorean – Boli, leacuri și plante de leac.
